De stiut......

Motto:
Daca intalnesti un alcoolic salvat, atunci intalnesti un erou.
In el pandeste dusmanul adormit. Acest om ramane impovarat de slabiciunea sa si isi continua drumul printr-o lume in care se bea fara discernamant, o lume care nu il intelege si o societate care se crede indreptatita in ignoranta ei sa il priveasca de sus ca pe un om inferior fiindca indrazneste sa inoate impotriva fluviului de alcool.Sa stii insa: El este un om EXCEPTIONAL !

Friedrich von Bodelschwingh




Da! Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se bea de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv, pur si simplu se bea . Panourile publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizarelor sunt invadate de reclame ce indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie "concumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii". Dar nimeni poate spune unde incepe abuzul asa ca... se bea.Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind periculos.
Conform unor cercetari recente, limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatatii este de 40 de grame alcool pur pe zi pentru barbati (aproximativ 0,1 l de tarie, 0,4 l de vin sau 1 l de bere) si jumatate din aceasta cantitate pentru femei. La adolescenti si tineri primele excese constituie deja un indiciu asupra unor tulburari serioase ale personalitatii lor sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma.
Dependenta se instaleaza de regula mult mai repede la aceasta varsta.Nenumarate persoane dependente de alcool se prezinta tarziu pentru a se supune unui tratament corespunzator sau nu se prezinta deloc. Aceasta situatie se datoreaza in primul rand faptului ca, in randul populatiei, cunostintele despre alcool ca fiind un potential drog si despre alcoolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare. De la bun inceput trebuie sa mentionez ca aceaste pagini nu constituie o lucrare de stricta specialitate, ci are mai mult are un caracter informativ.
Depasirea acestei grave probleme, dependenta de alcool, trebuie sa porneasca de la cunoasterea fenomenului. Informatia da putere. Numai cunoscand bine cu ce ne confruntam putem gasi calea corecta de rezolvare.Persoanele dependente de alcool pot reveni la o viata normala, sanatoasa, cu conditia respectarii unuei conditi esentiale, renuntarea totala de la consumul de alcool sub orice forma - abstinenta.
Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.
Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata.Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate dependentii foarte motivati.
Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie sub supraveghere medicala.
Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social nu sustine cauza.
Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mare importanta.Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de specialitate.Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii.
Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces.Sansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa.Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive.
Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica.Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani.
Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume finalitate.